română

Etimologie

Din a concentra.

Pronunție

  • AFI: /kon.ʧen'tra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
concentrare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ concentrare concentrări
Articulat concentrarea concentrările
Genitiv-Dativ concentrării concentrărilor
Vocativ concentrare concentrărilor
  1. acțiunea de a (se) concentra și rezultatul ei.
  2. însușire a atenției care constă în fixarea prelungită a conștiinței asupra unui obiect, a unei probleme sau a unei activități și sustragerea de la altele.
  3. operație de separare a mineralelor utile de cele sterile, utilizând metoda flotației, gravimetriei, magnetică etc.
  4. (chim.) operație de mărire a concentrației unui component dintr-un amestec sau dintr-o soluție.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe