mărire
Etimologie
Din a mări.
Pronunție
- AFI: /mə'ri.re/
Substantiv
Declinarea substantivului mărire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mărire | măriri |
Articulat | mărirea | măririle |
Genitiv-Dativ | măririi | măririlor |
Vocativ | mărire | măririlor |
- acțiunea de a (se) mări și rezultatul ei; mărit.
- (fiz.) operație de copiere fotografică prin proiecție, în scopul obținerii unor pozitive mai mari decât negativele copiate.
- loc de frunte într-o anumită ierarhie (socială); rang, demnitate; (concr.) persoană care ocupă o funcție înaltă în ierarhia socială; fruntaș, demnitar.
- glorie, strălucire, splendoare.
- putere, autoritate, tărie.
- (înv.) mărie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online