consemna
Etimologie
Din con- + a (se) semna (după franceză consigner).
Pronunție
- AFI: /kon.sem'na/
Verb
Conjugarea verbului consemna | |
Infinitiv | a consemna |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
consemnez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să consemneze |
Participiu | consemnat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc.; (p.gener.) a înregistra, a însemna, a nota.
- (v.tranz.) a depune bani spre păstrare și fructificare la o organizație de stat care are sarcina de conservare a sumelor de bani.
- (v.tranz.) a interzice prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, securitate etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online