contralovitură

română

Etimologie

Din contra- + lovitură (după franceză contrecoup).

Pronunție

• AFI: /kon.tra.lo.vi'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului contralovitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	contralovitură	contralovituri
Articulat	contralovitura	contraloviturile
Genitiv-Dativ	contraloviturii	contraloviturilor
Vocativ	contralovitură	contraloviturilor

1. ripostă ofensivă în timpul apărării, executată de forțe militare importante, cu scopul nimicirii inamicului și al restabilirii apărării.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cuvântătorilor

Referințe

• DEX '98 via DEX online