Etimologie

Din copil + sufixul -andru.

Pronunție

  • AFI: /ko.pi'lan.dru/


Substantiv


Declinarea substantivului
copilandru
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ copilandru copilandri
Articulat copilandrul copilandrii
Genitiv-Dativ copilandrului copilandrilor
Vocativ copilandrule copilandrilor
  1. băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe