costa
![]() |
Etimologie
Din italiană costare.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului costa | |
Infinitiv | a costa |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
- |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să coste |
Participiu | costat |
Conjugare | I |
- (v.intranz.) a avea un preț, o valoare în bani; a prețui.
- Cât costă metrul de stofă?
- a se putea obține numai cu contravaloarea în bani; a costisi.
- a fi scump.
- (v.intranz. și tranz.) (măsura valorii fiind altceva decât banii) a (se) plăti cu..., a (se) dobândi cu prețul a...
- Reîntoarcerea în țară l-a costat mult.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Expresii
- (tranz.) Ce mă costă? = nu am ce pierde
- Nu mă costă (nimic) = mi-e ușor, nu-mi cere nici un efort
Traduceri
a avea un preț; a prețui
Referințe
(Latina)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului costa | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ | costa | ' |
Genitiv | ' | ' |
Dativ | ' | ' |
Acuzativ | ' | ' |
Ablativ | ' | ' |
Vocativ | ' | ' |
- coastă (anatomie)