creatură
română
Etimologie
Din latină creatura.
Pronunție
- AFI: /kre.a'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului creatură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | creatură | creaturi |
| Articulat | creatura | creaturile |
| Genitiv-Dativ | creaturii | creaturilor |
| Vocativ | creaturo | creaturilor |
- (adesea peior.) ființă înzestrată cu facultatea de a simți și de a se mișca.
- (fam.) persoană care trezește neîncredere, om suspect.
Sinonime
- 1: viețuitoare, vietate, animal, făptură
- 2: individ
Cuvinte apropiate
Traduceri
ființă vie
|
|