vietate
română
Etimologie
Din viu + suf. -tate.
Pronunție
- AFI: /vi.e'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului vietate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vietate | vietăți |
| Articulat | vietatea | vietățile |
| Genitiv-Dativ | vietății | vietăților |
| Vocativ | ' | ' |
- ființă înzestrată cu facultatea de a simți și de a se mișca; viețuitoare.
Sinonime
Cuvinte derivate
Referințe
italiană
(italiano)
Etimologie
Derivat regresiv din vietato.
Pronunție
- AFI: /vje'tate/
Adjectiv
vietate
- forma de feminin plural pentru vietato.