cruce
 Vezi și : Crucea, cruci
|
Etimologie
Din latină crŭcem.
Pronunție
- AFI: /'kru.ʧe/
Substantiv
| Declinarea substantivului cruce | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cruce | cruci |
| Articulat | crucea | crucile |
| Genitiv-Dativ | crucii | crucilor |
| Vocativ | ' | ' |
- obiect format din două bucăți de lemn, de piatră, de metale prețioase etc. așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine.
- figură sau desen în formă de cruce, având diferite semnificații:
- simbol al ritualului creștin, care constă dintr-un gest (semnul crucii) făcut cu degetele la frunte, la piept și, succesiv, la cei doi umeri.
- religia, confesiunea creștină.
- termen care intră în componența numelui unor decorații, insigne etc. în formă de cruce.
- Crucea „Sfântul Gheorghe”.
- nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte, dispuse în formă de cruce.
- Cruce la o fereastră.
- piesă de oțel, fontă, beton etc. pentru legarea a două conducte în prelungire, din care se despart două orificii laterale perpendiculare.
- fiting cu patru intrări.
- (adverbial) cruciș.
- instrument de tortură în antichitate, pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție și pe care era apoi pironit cu cuie.
- Hristos a murit pe cruce.
- (adesea la pl.) loc unde se întretaie două sau mai multe drumuri.
- (înv.) echipă compusă din doi până la patru soldați, care erau obligați să plătească, în mod solidar, căpeteniilor o anumită cotă de impozite.
Sinonime
- 4: creștinism
- 6: cercevea
- 9: cruciș
- 11: răscruce, răspântie
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- cruce cardanică
- cruce de voinic sau cruce de om
- cruce roșie
- crucea amiezii
- crucea căruței
- crucea de Malta
- crucea dinainte
- crucea dinapoi
- crucea nopții
- crucea-pământului
- crucea-pâinii
- crucea-șalelor
- crucea-voinicului
- drumul crucii
- floarea-crucii
- iarba-crucii
- osul crucii
- ucigă-l crucea
Cuvinte apropiate
cuvinte apropiate
Locuțiuni
- (loc. adj. și adv.) În cruce = (așezat) cruciș, încrucișat.
Expresii
- A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a considera ca mort, definitiv lichidat, pierdut
- A fi cu crucea-n sân = a fi (sau a se preface) evlavios
- Cruce de aur = spun oamenii superstițioși când aud numele diavolului
- A-și face cruce = a) a executa simbolul crucii; b) a se minuna, a se mira tare
- (Soarele) e cruce amiazăzi sau în crucea amiezii sau soarele e (în) cruci sau (în) cruce amiazăzi = (e) la amiază, (ne aflăm) la ora 12 din zi
- A se pune cruce = a se împotrivi unei acțiuni, a se pune de-a curmezișul spre a o zădărnici
- A-și purta crucea = a îndura o suferință mare
- A face cruce = (despre vehicule cu orar fix) a se întâlni într-o stație, venind din direcții diferite
- (reg.) A i se face (cuiva) calea cruce cu cineva = a-i ieși cuiva cineva în cale, a se încrucișa drumurile mai multor persoane
- A da cu crucea peste cineva = a întâlni pe cineva din întâmplare, pe neașteptate
- A i se face cuiva calea cruce = a se deschide înaintea cuiva o răspântie; fig. a avea de ales între mai multe soluții; a se ivi piedici înaintea cuiva
Traduceri
obiect format din două bucăți de lemn, piatră etc. puse perpendicular una peste alta, constituind simbolul credinței creștine
|
|
semnul crucii
|
|