custură

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /kus'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului custură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	custură	custuri
Articulat	custura	custurile
Genitiv-Dativ	custurii	custurilor
Vocativ	custură	custurilor

1. (pop.) lamă, tăiș de cuțit; cuțit rudimentar (fără plăsele); cuțit.
2. (reg.) creastă de munte stâncoasă, ascuțită, zimțată, specifică epocii glaciare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• scrutau
• scurtau
• scutura

Referințe

• DEX '98 via DEX online