deșcă

română

Din sârbocroată dečko „băiat”.

Declinarea substantivului deșcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	deșcă	dești
Articulat	deșca	deștile
Genitiv-Dativ	deșcăi	deștilor
Vocativ	deșcă	deștilor

(înv. și pop.) termen familiar cu care un soldat se adresa altui soldat mai vechi în serviciu sau, (p.gener.), care denumea un ostaș în vârstă, cu experiență.