deșira

română

Din latină dĭsĕrrāre. Confer șir.

Conjugarea verbului (se) deșira
Infinitiv	a (se) deșira
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) deșir
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) deșire
Participiu	deșirat
Conjugare	I

(v.refl.) (despre obiecte înșirate pe ață, în special despre mărgele) a ieși de pe ața pe care au fost înșirate (adesea căzând și împrăștiindu-se).
Deșiră mărgele.
(despre ața înfășurată pe ghem sau despre gheme) a se desfășura într-un fir lung continuu.
Deșiră ață de pe ghem.
(despre împletituri sau obiecte împletite) a se desface, a se destrăma.
A deșirat dantela.
(fig.) (despre oameni sau corpul omenesc) a se destinde în toată lungimea lui.
(fig.) (rar; despre locuri și peisaje din natură) a se desfășura în față privitorului.

a se desfășura