derula
Etimologie
Din franceză dérouler.
Pronunție
- AFI: /de.ru'la/
Verb
Conjugarea verbului (se) derula | |
Infinitiv | a (se) derula |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
derulez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să deruleze |
Participiu | derulat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a desface, a desfășura, a întinde ceva care a fost rulat.
- a tăia furnir dintr-un buștean căruia i se dă o mișcare lentă de învârtire în fața ferăstrăului.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a desface; a desfășura
|