prefira

română

Din pre- + fir.

Conjugarea verbului prefira
Infinitiv	a prefira
Indicativ prezent pers. 1 sg.	prefir
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să prefire
Participiu	prefirat
Conjugare	I

(v.tranz.) a lăsa să treacă printre degete; (p.ext.) a lua rând pe rând la examinare.
(v.refl.) a se perinda prin fața ochilor, prin minte etc.
(v.refl.) a se infiltra, a-și face loc încetul cu încetul; a se furișa, a se strecura.
(v.refl. tranz.) a (se) răsfira, a (se) răspândi, a (se) împrăștia.