despleti

română

Etimologie

Din des- + a (îm)pleti.

Pronunție

• AFI: /des.ple'ti/

Verb

Conjugarea verbului (se) despleti
Infinitiv	a (se) despleti
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) despletesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) despletească
Participiu	despletit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) a (se) desface din împletitură; a (se) deșira.
2. (v.refl. tranz.) a (-și) desface cosițele.
3. (v.refl.) (fig.) (despre râuri, pâraie) a se răsfira.

Cuvinte derivate

• despletire
• despletit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online