eclipsa
Etimologie
Din franceză éclipser.
Pronunție
- AFI: /e.klip'sa/
Verb
Conjugarea verbului eclipsa | |
Infinitiv | a eclipsa |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
eclipsez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să eclipseze |
Participiu | eclipsat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) (la pers. 3) a întuneca total sau parțial un corp ceresc, interpunându-se în calea razelor lui de lumină sau între el și soare.
- (v.tranz.) (fig.) a pune, a lăsa în umbră, a întuneca, a umbri; a întrece, a depăși pe cineva (în merite, în strălucire).
- (v.refl.) (fam.) a se face nevăzut, a pleca pe furiș; a dispărea.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online