edilitate
română
Etimologie
Din franceză édilité < latină aedilitas, aedilitatis.
Pronunție
- AFI: /e.di.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului edilitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | edilitate | invariabil |
| Articulat | edilitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | edilității | invariabil |
| Vocativ | edilitate | invariabil |
- îngrijire a edificiilor și a lucrărilor de interes public ale unui oraș; înzestrare a unui oraș cu astfel de edificii și de lucrări.
- disciplină care se ocupă cu studiul, executarea și exploatarea lucrărilor de interes public, destinate să asigure un mediu salubru și un anumit grad de confort într-o localitate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online