română

Etimologie

Din verbul a elibera.

Pronunție

  • AFI: /e.li.beˈrat/


Substantiv


Declinarea substantivului
eliberat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ eliberat eliberaturi
Articulat eliberatul eliberaturile
Genitiv-Dativ eliberatului eliberaturilor
Vocativ ' '
  1. eliberare.

Cuvinte apropiate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
eliberat
Singular Plural
Masculin eliberat eliberați
Feminin eliberată eliberate
Neutru eliberat eliberate
  1. (despre persoane, colectivități umane) pus în stare de libertate.
  2. care a ieșit de sub oprimare națională, politică, socială.
  3. (despre țări, teritorii, orașe etc.) care a scăpat de sub ocupație militară sau de sub dominație străină.
  4. (despre militari) lăsat la vatră.
  5. (despre acte, documente justificative etc.) dat la cerere.
  6. (despre mărfuri) predat contra unui bon (de plată).
  7. degajat dintr-o strâmtoare.
  8. debarasat de un obiect jenant.
  9. (fig.) destins.
  10. (despre încăperi, terenuri etc.) evacuat.
  11. (despre substanțe) eliminat.
  12. (despre atomi) care a trecut în stare liberă.
  13. (despre o persoană) scos din funcție.

Sinonime


Traduceri

Etimologie

Din elibera.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru elibera.

Referințe