Etimologie

Din franceză euripe < latină euripus.

Pronunție

  • AFI: /e.uˈrip/


Substantiv


Declinarea substantivului
eurip
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ eurip euripe
Articulat euripul euripele
Genitiv-Dativ euripului euripelor
Vocativ euripule euripelor
  1. canal artificial care separa, la romani, arena și animalele sălbatice de spectatori, în circuri.


Traduceri

Anagrame

Referințe