circ
Etimologie
Din franceză cirque < latină circus.
Pronunție
- AFI: /ʧirk/
Substantiv
Declinarea substantivului circ | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | circ | circuri |
Articulat | circul | circurile |
Genitiv-Dativ | circului | circurilor |
Vocativ | circule | circurilor |
- gen de spectacol care cuprinde numere de gimnastică de acrobație, prezentare de animale dresate, momente comice bufe etc.; ansamblu artistic care organizează astfel de spectacole.
- construcție de formă rotundă, cu locurile pentru spectatori așezate în amfiteatru și având la mijloc o arenă circulară, unde au loc spectacole de circ.
- incintă neacoperită, în formă de amfiteatru, unde se celebrau jocurile publice la romani.
- depresiune circulară (cu aspect de amfiteatru) formată prin acțiunea de eroziune a unui ghețar, de obicei în regiunile muntoase înalte; căldare.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online