fanda

română

Etimologie

Din franceză fendre.

Pronunție

• AFI: /fan'da/

Verb

Conjugarea verbului fanda
Infinitiv	a fanda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	fandez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să fandeze
Participiu	fandat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (sport) a face un pas mare înainte, lateral, oblic sau înapoi, îndoind unul dintre picioare de la genunchi și ținând celălalt picior perfect întins, cu toată talpa pe pământ, astfel încât centrul de greutate al corpului să se afle pe direcția deplasării efectuate.

Cuvinte derivate

• fandare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online