Fluturei

română

Etimologie

Din fluture + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /flu.tu'rel/


Substantiv


Declinarea substantivului
fluturel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fluturel fluturei
Articulat fluturelul flutureii
Genitiv-Dativ fluturelului flutureilor
Vocativ fluturelule flutureilor
  1. fluturaș.
  2. (bot.) (la pl.) (Gaillardia aristata) plantă erbacee ornamentală, cu flori reunite în capitule mari, galbene în partea superioară, purpurii la bază.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe