frână

română

Etimologie

Din franceză frein (după frâne, pluralul lui frâu).

Pronunție

• AFI: /ˈfrɨ.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului frână
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	frână	frâne
Articulat	frâna	frânele
Genitiv-Dativ	frânei	frânelor
Vocativ	frână	frânelor

1. dispozitiv folosit pentru încetinirea vitezei sau pentru oprirea mișcării unui vehicul.
2. (fig.) ceea ce ține în loc cursul sau dezvoltarea unui proces în desfășurare, a unei acțiuni, a unui sentiment etc.; piedică, obstacol.

Cuvinte derivate

• frânar
• servofrână

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online