gabarit

română

Etimologie

Din franceză gabarit.

Pronunție

• AFI: /ga.ba'rit/

Substantiv

Declinarea substantivului gabarit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	gabarit	gabarite
Articulat	gabaritul	gabaritele
Genitiv-Dativ	gabaritului	gabaritelor
Vocativ	gabaritule	gabaritelor

1. șablon în al cărui contur, format din linii drepte sau curbe, trebuie să se cuprindă dimensiunile unui profil; contur, format din linii drepte sau curbe, care limitează dimensiunile maxime ale profilului unui obiect, ale unei construcții etc.
2. greutate care depășește limita maximă admisă sau pe cea normală.

Cuvinte derivate

• gabaritic

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• grăbita

Referințe

• DEX '98 via DEX online