glosă

română

Etimologie

Din latină glossa. Confer franceză glose, italiană glossa, germană Glosse.

Pronunție

• AFI: /'glo.sə/

Substantiv

Declinarea substantivului glosă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	glosă	glose
Articulat	glosa	glosele
Genitiv-Dativ	glosei	gloselor
Vocativ	glosă	gloselor

1. explicarea sensului unui pasaj sau a unui cuvânt dintr-o scriere; (spec.) comentariu sau notă explicativă făcută pe marginea unui text.
2. (la pl.) totalitatea cuvintelor care alcătuiesc un glosar.
3. formă fixă de poezie în care fiecare strofă, începând de la cea de-a doua, comentează succesiv câte un vers din prima strofă, versul comentat repetându-se la sfârșitul strofei respective, iar ultima strofă reproducând în ordine inversă versurile primei strofe.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• golaș

Referințe

• DEX '98 via DEX online