grindă

română

Etimologie

Din slavă (veche) grenda.

Pronunție

• AFI: /'grin.də/

Substantiv

Declinarea substantivului grindă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	grindă	grinzi
Articulat	grinda	grinzile
Genitiv-Dativ	grinzii	grinzilor
Vocativ	grindă	grinzilor

1. element de construcție din lemn, oțel, beton armat etc., cu lungimea mare în raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezistenței unei construcții.

Cuvinte derivate

• grindei
• grindiș
• grinduliță
• grinduță
• subgrindă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• girând
• grăind

Referințe

• DEX '98 via DEX online