română

Etimologie

Din grozav.

Pronunție

  • AFI: /gro.zə'vi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) grozăvi
Infinitiv a (se) grozăvi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) grozăvesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) grozăvească
Participiu grozăvit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (fam. și depr.) a avea o impresie exagerat de bună despre propriile însușiri (și a face caz de ele); a se lăuda.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe