hașură

română

Etimologie

Din franceză hachure.

Pronunție

• AFI: /ha'ʃu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului hașură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hașură	hașuri
Articulat	hașura	hașurile
Genitiv-Dativ	hașurii	hașurilor
Vocativ	hașură	hașurilor

1. fiecare dintre liniile (negre), paralele sau întretăiate, egale ca grosime și trasate la distanțe egale pe o porțiune de desen sau de gravură, pentru a marca semitonurile sau umbrele pe o hartă sau pe un desen tehnic, pentru a da anumite indicații etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online