hipnoză
română
Etimologie
Din franceză hypnose.
Pronunție
- AFI: /hip'no.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului hipnoză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hipnoză | hipnoze |
| Articulat | hipnoza | hipnozele |
| Genitiv-Dativ | hipnozei | hipnozelor |
| Vocativ | hipnoză | hipnozelor |
- stare asemănătoare cu somnul sau cu somnambulismul, provocată artificial prin sugestie, în timpul căreia controlul conștient asupra propriei comportări și contactul cu realitatea slăbesc, acțiunile celui hipnotizat fiind supuse voinței hipnotizatorului.
- (fig.) fascinație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online