Variante de scriere Vezi și : Histoire

(français)

Etimologie

Din latină historia < greacă antică ἱστορία (historía, „investigație, cercetare, știință”).

Înrudit cu catalană història, italiană storia, occitană istòria, portugheză história, română istorie și spaniolă historia.

Pronunție


Substantiv

histoire f., histoires pl.

  1. poveste, basm, istorie, istorisire
  2. (șt., ist.) istorie
    Les leçons, les enseignements de l'histoire.
  3. poveste, istorie (a vieții cuiva, etc.)
    Il me conta toute son histoire, l'histoire de sa vie, l'histoire de ses amours.
  4. povestire, istorie, narațiune
    Une histoire extraordinaire.
  5. (spec.) nenorocire, mezaventură, pățanie
  6. (fam.) minciună
    C'est une histoire, ce sont des histoires.
  7. (fam.) exagerare
    Que d'histoires !

Sinonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Referințe