română

Etimologie

Din hulub + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /hu.lu'bi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
hulubiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hulubiță hulubițe
Articulat hulubița hulubițele
Genitiv-Dativ hulubiței hulubițelor
Vocativ hulubiță hulubițelor
  1. diminutiv al lui hulub.
  2. (reg.) porumbiță.
  3. denumire populară dată mai multor specii de ciuperci, de obicei comestibile, cu pălăria de diferite culori vii și atrăgătoare, cu carnea albă, cu gustul dulce-acrișor și cu mirosul plăcut (Russula).


Traduceri

Anagrame

Referințe