impostă

română

Etimologie

Din franceză imposte, italiană imposta.

Pronunție

• AFI: /im'pos.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului impostă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	impostă	imposte
Articulat	imposta	impostele
Genitiv-Dativ	impostei	impostelor
Vocativ	impostă	impostelor

1. bloc de piatră care se află ieșit în afară față de nivelul zidăriei, servind de obicei ca sprijin pentru o boltă, un arc etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online