incorectitudine

română

Etimologie

Din in- + corectitudine.

Pronunție

• AFI: /in.ko.rek.ti'tu.di.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului incorectitudine
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	incorectitudine	incorectitudini
Articulat	incorectitudinea	incorectitudinile
Genitiv-Dativ	incorectitudinii	incorectitudinilor
Vocativ	incorectitudine	incorectitudinilor

1. lipsă de corectitudine; purtare sau faptă incorectă; necinste, șarlatanie, înșelătorie, incorecțiune, necorectitudine.
2. (la pl.) părți greșite dintr-o lucrare, dintr-un desen etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online