Etimologie

Din franceză individualiser.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
individualiza
Infinitiv a individualiza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
individualizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să individualizeze
Participiu individualizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a scoate în evidență trăsăturile specifice ale unei persoane, ale unui fapt, ale unei situații etc.
  2. (v.tranz.) a considera pe cineva sau ceva în mod individual, a-i da un caracter propriu, făcându-l să se deosebească de ceilalți.
  3. (v.tranz.) a determina un lucru prin caracterele sale individuale.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe