lapida

română

Etimologie

Din franceză lapider < latină lapidare.

Pronunție

• AFI: /la.pi'da/

Verb

Conjugarea verbului lapida
Infinitiv	a lapida
Indicativ prezent pers. 1 sg.	lapidez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să lapideze
Participiu	lapidat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (livr.) a ucide pe cineva prin lovituri de pietre; a arunca în cineva cu pietre (ca pedeapsă sau ca răzbunare).

Cuvinte derivate

• lapidare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online