română

Etimologie

Din verbul a legăna (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /ˈle̯a.gən/


Substantiv


Declinarea substantivului
leagăn
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ leagăn leagăne
Articulat leagănul leagănele
Genitiv-Dativ leagănului leagănelor
Vocativ leagănule leagănelor
  1. pat mic de lemn sau de nuiele împletite (care se poate balansa) pentru copiii mici.
  2. (fig.) loc de origine, de baștină.
  3. instituție de stat sau așezământ filantropic unde sunt crescuți copiii abandonați sau orfani.
  4. (impr.) creșă.
  5. scaun sau scândură suspendată cu frânghii, pe care se așază cineva ca să se balanseze; (p.ext.) scrânciob.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.vb.) A se da în leagăn = a se balansa.

Expresii

  • Din leagăn = din fragedă copilărie; de la început


Traduceri

Etimologie

Din legăna.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru legăna.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru legăna.

Sinonime

Anagrame

Referințe