măcelări
Etimologie
Din măcelar.
Pronunție
- AFI: /mə.tʃe.ləˈri/
Verb
Conjugarea verbului măcelări | |
Infinitiv | a măcelări |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
măcelăresc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să măcelărească |
Participiu | măcelărit |
Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a ucide cu sălbăticie și în masă; a masacra, a extermina.
- Luptătorii se măcelăreau.
- (v.tranz.) (rar) a tăia animale pentru consum.
- (v.tranz.) (înv. și reg.) a tăia în bucăți; a sfârteca, a ciopârți.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online