mărăraș

Mărăraș

română

Etimologie

Din mărar + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /mə.rə'raʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului mărăraș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mărăraș	invariabil
Articulat	mărărașul	invariabil
Genitiv-Dativ	mărărașului	invariabil
Vocativ	mărărașule	invariabil

1. diminutiv al lui mărar.

   Foaie verde mărăraș.

2. (bot.) (Oenanthe aquatica) plantă erbacee acvatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și cu flori albe, foarte asemănătoare cu mărarul; chimion-de-apă (sau chimion-de-baltă).

Sinonime

• 1: mărărel
• 2: (bot.) (reg.) joină, chimion-de-apă, chimion-de-baltă, cucuțică-de-bălți, mărariu-bălților, petrunjelul-broaștelor

Cuvinte compuse

• mărăraș-de-friguri

Cuvinte apropiate

• mărăr
• mărărel
• mărăriță

Traduceri

plantă; floare

engleză: fine-leaved water-dropwort (English) finlandeză: pahaputki (suomi) franceză: œnanthe aquatique (français) m., fenouil aquatique (français) m. germană: Großer Wasserfenchel (Deutsch) m. italiană: fellandrio (italiano) m.

lituaniană: vandeninė išnė (lietuvių) neerlandeză: watertorkruid (Nederlands) norvegiană: hestekjørvel (norsk) m. spaniolă: felandrio acuático (español) m. suedeză: vattenstäkra (svenska) c.

Anagrame

• armăsar

Referințe

• DEX '98 via DEX online