măsurător

română

Etimologie

Din a măsura + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /mə.su.rə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului măsurător
	Singular	Plural
Masculin	măsurător	măsurători
Feminin	măsurătoare	măsurătoare
Neutru	măsurător	măsurătoare

1. (rar) care măsoară; cu care se măsoară.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului măsurător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	măsurător	măsurători
Articulat	măsurătorul	măsurătorii
Genitiv-Dativ	măsurătorului	măsurătorilor
Vocativ	măsurătorule	măsurătorilor

1. persoană care măsoară ceva; (spec.) lucrător care efectuează operații de măsurare.

Cuvinte derivate

• măsurătoare

Cuvinte compuse

• măsurător de pământ

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului măsurător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	măsurător	măsurătoare
Articulat	măsurătorul	măsurătoarele
Genitiv-Dativ	măsurătorului	măsurătoarelor
Vocativ	măsurătorule	măsurătoarelor

1. nume dat unor obiecte care servesc la măsurat.
2. compas sau instrument folosit pentru a măsura sau a verifica dimensiunile interioare sau exterioare ale unui obiect.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online