minusculă
română
Etimologie
Din latină minusculus.
Pronunție
- AFI: /mi'nus.ku.lə/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului minusculă | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | minuscul | minusculi |
| Feminin | minusculă | minuscule |
| Neutru | minuscul | minuscule |
- care are dimensiuni reduse; de proporții mici; miniatural; pitic.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului minusculă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | minusculă | minuscule |
| Articulat | minuscula | minusculele |
| Genitiv-Dativ | minusculei | minusculelor |
| Vocativ | ' | ' |
- literă mică, de rând, folosită în mod obișnuit în interiorul cuvintelor.
Traduceri
Traduceri