moșteni

română

Etimologie

Din moștean.

Pronunție

• AFI: /moʃ.te'ni/

Verb

Conjugarea verbului moșteni
Infinitiv	a moșteni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	moștenesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să moștenească
Participiu	moștenit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a primi un bun pe cale de succesiune, a dobândi prin testament.
2. a deveni succesorul, moștenitorul cuiva.
3. (p. ext.) a deține pe cale ereditară o însușire, o caracteristică etc.
4. (p. gener.) a obține, a dobândi.

Sinonime

• 1: (jur.) (rar) succeda, (înv.) clironomisi, mărădui, moșneni

Cuvinte derivate

• moștenire
• moștenit
• moștenitor

Traduceri

a dobândi prin testament

cehă: zdědit (čeština) chineză: 繼承 (中文) engleză: inherit (English) finlandeză: periä (suomi) franceză: hériter (français) germană: übernehmen (Deutsch), erben (Deutsch) greacă: κληρονομήσει (Ελληνικά)

italiană: ereditare (italiano) japoneză: 受継ぐ (日本語) neerlandeză: erven (Nederlands) portugheză: herdar (português) rusă: унаследовать (русский) spaniolă: heredar (español) suedeză: ärva (svenska)

Referințe

• DEX online