monument
Etimologie
Din franceză monument < latină monumentum.
Pronunție
- AFI: /mo.nuˈment/
Substantiv
Declinarea substantivului monument | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | monument | monumente |
Articulat | monumentul | monumentele |
Genitiv-Dativ | monumentului | monumentelor |
Vocativ | monumentule | monumentelor |
- operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalități remarcabile; (p.ext.) construcție arhitectonică de proporții mari sau de o deosebită valoare.
- (fig.) orice operă, document istoric sau creație culturală de însemnătate națională sau internațională.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online