musafir

română

Variante

• mosafir

Etimologie

Din turcă misāfir.

Pronunție

• AFI: /mu.sa'fir/

Substantiv

Declinarea substantivului musafir
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	musafir	musafiri
Articulat	musafirul	musafirii
Genitiv-Dativ	musafirului	musafirilor
Vocativ	musafirule	musafirilor

1. persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate; oaspete, invitat.

Cuvinte derivate

• musafiră

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fisuram
• frăsuim
• furișam
• șfăruim

Referințe

• DEX '98 via DEX online