năimi
Variante
Etimologie
Din năiem (învechit „chirie” < slavă (veche)).
Pronunție
- AFI: /nə.iˈmi/
Verb
| Conjugarea verbului năimi | |
| Infinitiv | a năimi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
năimesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să năimească |
| Participiu | năimit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl.) (înv. și pop.) a (se) angaja, a (se) tocmi pentru o muncă plătită.
- (v.tranz.) a închiria; a arenda.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online