navigator

română

Etimologie

Din franceză navigateur, italiană navigatore.

Pronunție

• AFI: /na.vi.ga'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului navigator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	navigator	navigatori
Articulat	navigatorul	navigatorii
Genitiv-Dativ	navigatorului	navigatorilor
Vocativ	navigatorule	navigatorilor

1. persoană care întreprinde lungi călătorii pe mari și oceane; persoană care conduce o navă sau face parte din personalul unei nave; (p.ext.) persoană care călătorește pe apă.
2. membru al echipajului unei aeronave care conduce efectiv zborul ei.

Cuvinte derivate

• navigatoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online