netemeinicie

română

Etimologie

Din ne- + temeinicie.

Pronunție

• AFI: /ne.te.mej.niˈʧi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului netemeinicie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	netemeinicie	netemeinicii
Articulat	netemeinicia	netemeiniciile
Genitiv-Dativ	netemeiniciei	netemeiniciilor
Vocativ	netemeinicie	netemeiniciilor

1. lipsă de temeinicie; (spec.) viciu al unei hotărâri date de un organ de jurisdicție, care constă fie în greșita sau incompleta stabilire a faptelor, fie în lipsa de motivare, fie într-o motivare contradictorie sau în nefondarea ei pe un articol de lege.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online