ogivă

română

Etimologie

Din franceză ogive.

Pronunție

• AFI: /o'ʤi.və/

Substantiv

Declinarea substantivului ogivă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ogivă	ogive
Articulat	ogiva	ogivele
Genitiv-Dativ	ogivei	ogivelor
Vocativ	ogivă	ogivelor

1. sistem de construcție caracteristic arhitecturii gotice, format din intersecția a două arce de cerc dispuse diagonal, care formează osatura unei bolți.
2. partea anterioară a unui proiectil de artilerie, a unei bombe sau a unei rachete, având formă aerodinamică.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online