rachetă
Etimologie
Din germană Rakete, rusă ракeта (raketa).
Pronunție
- AFI: /raˈke.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rachetă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rachetă | rachete |
| Articulat | racheta | rachetele |
| Genitiv-Dativ | rachetei | rachetelor |
| Vocativ | rachetă | rachetelor |
- proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer, producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă, și care se folosește la semnalizări și la focuri de artificii.
- aparat de zbor propulsat prin reacție directă cu ajutorul unui motor la distanțe foarte mari de Pământ.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din franceză raquette.
Pronunție
- AFI: /ra'ke.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rachetă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rachetă | rachete |
| Articulat | racheta | rachetele |
| Genitiv-Dativ | rachetei | rachetelor |
| Vocativ | rachetă | rachetelor |
- obiect de joc în tenisul de câmp sau în badminton, alcătuit dintr-o rețea de coarde fixate pe un cadru oval de lemn prevăzut cu mâner, cu ajutorul căruia se lovește mingea.
- paletă ovală aplicată pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în zăpadă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online