Etimologie

Din a osândi (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /oˈsɨn.də/


Substantiv


Declinarea substantivului
osândă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ osândă osânde
Articulat osânda osândele
Genitiv-Dativ osândei osândelor
Vocativ osândă osândelor
  1. (pop.) condamnare, pedeapsă la care este supus cineva (de către organele judiciare).
  2. (fig.) blestem; pacoste, năpastă, nenorocire, urgie.

Expresii

  • A-și face osânda = a executa pedeapsa la care este condamnat
  • (reg.) A-și face osânda cu cineva = a se purta rău, fără milă; a chinui, a tortura pe cineva


Traduceri

Anagrame

Referințe