pasă
 Vezi și : pasa, păsa, păsă, pașa, pașă
|
Etimologie
Din franceză passe, engleză pass.
Pronunție
- AFI: /ˈpa.sə/
Substantiv
| Declinarea substantivului pasă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pasă | pase |
| Articulat | pasa | pasele |
| Genitiv-Dativ | pasei | paselor |
| Vocativ | pasă | paselor |
- (sport) transmitere a mingii către un coechipier.
- fiecare dintre mișcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva.
- miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur.
- (rar) tur la unele jocuri de cărți.
- (mar.) fâșie de apă indicată navigației într-o zonă cu stânci, bancuri, mine etc.
- (tehn.) trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care îl fasonează.
Expresii
- A avea (sau a fi în) pasă bună (sau proastă) = a avea noroc (sau ghinion) la jocul de cărți; a trece prin împrejurări favorabile (sau nefavorabile); a-i reuși (sau a nu-i reuși) cuiva ceva
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din pasa.
Pronunție
- AFI: /paˈsə/
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru pasa.
Etimologie
Din păsa.
Pronunție
- AFI: /ˈpa.sə/
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru păsa.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru păsa.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru păsa.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online